2024-05-03 12:55
Limba daca era o limba indo-europeana vorbita de geto-daci. Se presupune ca ar fi fost prima limba care a influentat latina vorbita în Dacia, însa se stiu prea putine despre aceasta limba. S-au gasit aproximativ 300 de cuvinte pur românesti (în toate dialectele) sau cu corespondente în limba albaneza despre care se crede ca ar putea fi mostenite din substratul limbii dace, multe dintre ele legate de viata pastorala (de exemplu: brânza, zer, mal, balaur; a se vedea lista de cuvinte dacice). Unii lingvisti au avansat ipoteza ca albanezii ar fi daci neromanizati, care au emigrat din interiorul arealului sud-est-european în regiunile de coasta.
Potrivit unui alt punct de vedere, acest lexic nelatin (în mare parte având corespondenta în lexicul albanez) nu sunt neaparat de origine daca, ci ar fi fost aduse pe teritoriul României de pastori romanizati proveniti din Albania, Serbia, Bulgaria si nordul Greciei, populatia respectiva reprezentând stadiul incipient al poporului român. Aceasta ipoteza este contrazisa de concluziile unor lingvisti, dupa care limba de substrat din care provine acest grup lexical aparte va fi fost, din cauza unor elemente specifice, o limba de tip satem, în timp ce limbile paleobalcanice vorbite în nordul Greciei (de exemplu limba macedoneana antica) erau de tip centum. Unii lingvisti au fost de parere ca si (limba ilira) vorbita în antichitate pe teritoriul Albaniei de astazi era o limba centum, însa cei mai multi lingvisti o clasifica astazi drept limba satem.
Se considera ca, aidoma limbii trace, limba daca era de tip satem. Materialul lingvistic constituit din denumiri si resturi lexicale este prea mic pentru a se trage o concluzie daca era o limba mai apropiata de limbile albaneze sau balto-slavice, ori daca facea parte dintr-o subfamilie indoeuropeana distincta.
Desi cea mai mare parte a gramaticii si morfologiei românesti se bazeaza pe cea a latinei vulgare, limba româna prezinta câteva trasaturi specifice Balcanilor, care nu se gasesc în celelalte limbi romanice.
Limbile din aceasta uniune lingvistica apartin unor subfamilii distincte de limbi indo-europene: bulgara, macedoneana, si sârba sunt limbi slave, albaneza este o limba traco-ilira iar greaca formeaza propria subfamilie.
Printre trasaturile comune în cadrul acestei uniuni lingvistice se numara articolul hotarât enclitic, sincretismul cazurilor genitiv si dativ, formarea timpurilor viitor si perfect, precum si evitarea infinitivului.
Influenta slava a fost prima survenita în timpul formarii limbii române, datorita migratiei triburilor slave (care traversau teritoriul României de astazi). Este interesant faptul ca slavii au fost asimilati la nord de Dunare, în timp ce au asimilat aproape complet populatia romanizata sud-dunareana (vlahi).
Influenta slava a continuat în Evul Mediu, în special prin folosirea limbii slave bisericesti, în scop liturgic si ca limba de cancelarie, pâna în secolul al XVIII-lea. Celelalte limbi învecinate (toate slave, cu exceptia limbii maghiare) au influentat româna.
Influenta slava se simte atât la nivel fonetic cât si lexical. Pâna la 20% din vocabularul limbii române este de origine slava (a iubi, glas, nevoie, prieten). Totusi, multe cuvinte slave sunt arhaisme si se estimeaza ca doar 10% din lexicul românei moderne este de origine slava.
Pâna în secolul al XIX-lea, româna a intrat în contact cu câteva limbi apropriate geografic de aceasta :
Începând cu secolul al XIX-lea, multe neologisme împrumutate din alte limbi romanice, în special din franceza si italiana, au patruns în limba româna (de exemplu birou, avion sau exploata). S-a estimat ca aproximativ 38% din cuvintele românesti sunt de origine franceza sau italiana.
Câteva cuvinte de origine latina au patruns în limba româna de doua ori, odata în nucleul lexical (vocabularul popular) si ulterior ca neologisme. De obicei, cuvântul popular este un substantiv, iar neologismul este adjectiv (de exemplu: frate / fratern, apa / acvatic, deget/digital, simtamânt/sentiment, înger/angelic, frig / frigid, ochi / ocular).
Recent au intrat în limba multe cuvinte englezesti, precum gem (jam), interviu (interview), meci (match), manager (manager). Aceste cuvinte primesc gen gramatical si se acorda conform regulilor limbii române.